Virusii Informatici

[Admin]

Ultimii sunt acele programe care aparent au oa numita intrebuintare,dar sunt inzestrati cu proceduri secundare distructive. Totusi, o clasificare mai amanuntita a virusilor ar arata astfel:

• Armati – o forma mai recenta de virusi,care contin proceduri ce impiedica dezasamblarea si analiza de catre un antivirus, editorii fiind nevoiti sa-si dubleze eforturile pentru a dezvolta antidotul (ex:” Whale”)
• Autoencriptori – inglobeaza in corpul lor metode de criptare sofisticate facand detectia destul de dificila. Din fericire, pot fi descoperiti prin faptul ca incorporeaza o rutina de decriptare( ex: “Cascade”)

• Camarazi – sunt avantajati de o particularitate a DOS-ului, care executa programele .com inaintea celor .exe. Acesti virusi se ataseaza de fisierele .exe,apoi le copiaza schimband extensia in .com. Fisierul original nu se modifica si poate trece de testul antivirusilor avansati. Odata lansat in executie fisierul respectiv,ceea ce se execua nu este fisierul .com, ci fisierul .exe infectat. Acest lucru determina propagarea virusilor si la alte aplicatii

• Furisati(stealth) – acesti virusi isi mascheaza prezenta prin deturnarea intreruperilor DOS. Astfel, comanda dir nu permite observarea faptului ca dimensiunea unui fisier executabil a crescut,deci este infectat . Exemplu:“512”,”Atheus”,”Brain”, ”Damage”, ”Gremlin”,”Holocaust”,”Telecom”
• Infectie multipla – cu cativa ani in urma virusi erau repartizati in doua grupuri bine separate: cei care infectau programele si cei care operau asupra sectorului de boot si a tebelelor de partitii. Virusii cu infectie multipla,mai rcenti, pot contamina ambele tipuri de elemente. Exemplu: ”Authax”,” Crazy Eddie”,”Invader”,” Malaga”,etc

• Polimorfi –sunt cei mai sofisticati dintre cei intalniti pana acum. Un “motor” de mutatii permite transformarea lor in mii de variante de cod diferite. Exemplu: ”Andre”,” Cheeba”,”Dark Avenger”,”Phoenix 2000”,” Maltese Fish”,etc
• Virusi ai sectorului de boot si ai tabelelor de partitii –ei infecteaza una si/sau cealalta dintre aceste zone critice ale dischetei sau hard disk-ului. Infectarea sectorului de boot este periculoasa,deoarece la pornirea calculatorului codul special MBP(Master Boot Program) de pe discheta se execuata inainte de DOS.

Daca acolo este prezent un virus, s-ar putea sa nu fie reperabil. Tabelele de partitii contin informatii despre organizare structurii discului,ele neputand fi contaminate,ci doar stricate. Majoritatea antivirusilor actuali pot detecta o infectie in MBP,propund,in general, suprimarea MBP-ului si inlocuirea lui cu o forma sanatoasa( de exemplu cum procedeaza Norton Antivirus). Exemplu:” Alameda”,”Ashar”,”Bloodie”,”Cannabis”,”Chaos”.

Modul de infectare

Mecanismul de contaminare clasic consta in ramanerea rezidenta in memoria interna a secventei purtatoare a virusului, ascunsa intr-un program care se executa. Programul modificat prin actiunea virusului,cu secventa de virus incorporata,este salvat pe discul care a fost lansat, constituind la randul sau un nou purtator de virus. Virusarea este relativ rapida, avand ca efect infectarea tuturor programelo lansate in executie,atata timp cat virusul este rezident in memoria interna.

O tehnica mai evoluata de contaminare consta in introducerea secventei de program ce contine virusul,in urma procesului de instalare a unui produs; in momentul instalarii produsului,acestuia i se a adauga instructiuni intr-o secventa ce defineste un cod de virus. Cele mai vulnerabile fisiere sunt fisierele executabile de tip .exe si .com, deoarece acestea contin programele in forma executabila, care se incarca in memoria interna pentru executie,unde se localizeaza initial virusul; de asemenea, pentru a patrunde in zonele protejate ale sistemului, virusul are nevoie de drepturi de acces pe care nu la are, in timp ce programul pe care s-a implantat ii mai gireaza aceste drepturi,fara ca utilizatorul sa aiba cunostiita de acest lucru.

Modalitati de protectie. Programe antivirus

Odata ajuns in calculator,pentru a-si indeplini in mod eficient scopul,virusul actioneaza in doua etape. In prima faza de multiplicare,virusul se reproduce doar,marind astfel considerabil potentialul pentru infectari ulterioare. Din exterior nu se observa nici o activitate evidenta. O parte a codului de virus testeaza constant daca au fost indeplinite conditiile de declansare(rularea de un numar de ori a unui program,atingerea unei anumite date de catre ceasul sistemului vineri 13 sau 1 aprilie sunt alegeri obisnuite, etc).

Urmatoarea faza este cea activa,usor de recunoscut dupa actiunile sale tipice: modificarea imaginii de pe ecran,stergerea unor fisiere sau chiar reformatatrea hard disk-ului. Pe langa fisierele executabile sunt atacate si datele de baza. Desii virusii au nevoie de o gazda pentru a putea supravietui,modul de coexistenta cu ea este diferit de la un virus la altul. Exista virusi paraziti care nu altereaza codul gazdei,ci doar se atasaza.

Atasarea se poate face la inceputul, la sfarsitul sau la mijlocul codului gazda, ca o subrutina proprie. In contrast cu acetia, altii se inscriu pur si simplu pe o parte din codul gazdei. Acestia sunt deosebit de periculosi, deoarece fisierul gazda este imposibil de recuperat. Pentru ca virusul sa se extinda, codul sau trebuie executat fie ca urmare indirecta a invocarii de catre utilizator a unui program infectat, fie direct, ca facand parte din secventa de initializare.

O speranta in diminuarea pericolului virusilor o constituie realizarea noilor tipuri de programe cu protectii incluse. Una dintre acestea consta in includerea in program a unei sume de control care verifica la lansare si blocheaza sistemul daca este infectat. In perspectiva,se pot folosi sisteme de operare mai putin vulnerabile. Un astfel de sistem de oprerare este UNIX,in care programul utilizator care poate fi infectat nu are acces la toate resursele sistemului.