Rolul aparatului excretor

[Admin]

Excretia este procesul de eliminare din organism a substantelor rezultate in urma activitatilor biochimice ale organismului . Substanta rezultata in urma acestui proces este urina iar organele la nivelul carora se formeaza urina , impreuna cu organele care o conduc la exterior , alcatuiesc aparatul excretor .
Fig. 1 . Aparatul excretor


Aparatul excretor este alcatuit din : 1.Rinichi
2.Caile urinare


1.Rinichii

Sunt organe pereche , situate retroperitonal , de o parte si de alta a coloanei vertebrale lombare . Rinichiul are forma caracteristica , cantareste circa 300 grame , are doua fete (anterioara si posterioara) si doua margini ( laterala convexa si mediala concava ) . Fiecare rinichi , inconjurat de un strat celulo-adipos si invelit de o capsula fibroasa inextensibila , este situat intr-o loja renala . Rinichii au o margine externa convexa , o margine interna concava si doi poli : unul superior si altul inferior . Pe partea concava se afla hilul renal , alcatuit din artera si vena renala , limfaticele , nervii si jonctiunea uretereo-bazinetala.
Fig. 2. Rinichiul
Rinichiul drept este ceva mai jos situat decat cel stang . Loja renala este limitata in sus de diafragma , in spate de ultimele doua coaste si dedesubtul lor de muschii si aponevrozele lombare , iar inainte de viscerele abdominal . In jos loja renala este deschisa . Situarea lombo-abdominala a rinichiului explica de ce durerile renale pot fi resimtite lombar , abdominal sau pelvian , de ce tumorile renale se evidentiaza ca o masa abdominala si de ce flegmoanele perinefretice cu evolutie superioara imbraca simtomatologie toracica .
In zona marginii concave se gasesc hilul si pediculul renal inn care se vad vasele renale (artea si vena renala ) uretrul si fibrele nervoase vegetative . Sectionand rinichiul de-a lungul liniei mediane , din partea convexa spre cea concava se observa :
- papilele si calicele renale : formatiuni membranoase prin care se scurge urina ,
- parenchimul renal , cu structura zonala : corticala si medulara
Zona corticala este formata in principal din glomeruli , tubi uriniferi si vasele de sange care le apartin . Zona medulara contine 6-18 piramide renale ( Malpighi) , formate din tubi colectori care dreneaza mai multi nefroni . Piramidele renale sunt orientate cu baza spre periferie si varful spre sinusul renal , deschizandu-se in papilele renale acestea se deschid in calicele mici care conflueaza formand calicele mari (2-3) si apoi in pelvisul renal , continuand cu ureterul . O piramida Malpighi cu substanta corticala in jurul sau formeaza un lob cortical .
Nefronul este unitatea morfofunctionala renala ce indeplineste toate procesele complexe care au ca rezultat formarea urinei . El este alcatuit dintr-un glomerul si un tub urinifer lung .
Glomerulul este alcatuit dintr-un ghem de capilare care rezulta din ramificatiile unei arteriole aferente , provenita din artera renala . capilarele se reunesc apoi si formeaza o arteriola aferenta care se capilarizeaza din nou in jurul primei portiuni a tubului urinifer .
Tubul urinifer se prezinta sub forma unui canal lung de cca 50 mm format din urmatoarele segmente :
-capsula Bowman , extremitatea proximala , inchisa dilaterala a nefronului , are forma unei cupe cu pereti dubli , marginind o cavitate ce comtinua tubul . In adancitura capsulara se afla un ghem de 4-12 bucle capilare (glomerul) , care rezulta prin diviziunea arteriolei aferente si care se reunesc la iesirea din capsula , in arteriola aferenta . Capsula intrna cu glomerulul alcatuiesc capsulul renal Malpighi .
- segmentul proximal al este constituit dintr-o portiune contorta , tubul contort proximal
(in care se afla cortica renala ) si este format dintr-un strat de celule a caror membrana , spre lumen , prezinta o “margine in perii” , formata din microviri , care maresc mult suprafata membranei .
- segmentul intermediar (ansa Heule) , subtire este format din doua brate (descendent si ascendent) unite intre ele printr-o bucla , are epiteliul turtit , fara microviri . Nefronii ce au glomeruli in zon corticala externa au ansa Heule scurta , in timp ce nefronii cu glomeruli in zona externa a corticolei (juntamedulari ) au ansa lunga , care coboara profund in medulara .
- segmentul distal este format dintr-o portiune dreapta , ascendenta , care ajunge in corticala in vecinatatea glomerulului propriu , in imediat contact cu arteriala aferenta . La acest nivel epitelul tubular , la fel ca si celulele musculaturii netede a arteriolei aferente , prezinta modificari si formeaza aparatul juxtaglomerular care secreta renina . Urmeaza o portiune contorta situata in inregime in corticala . Mai multi tubi distali se unesc si se deschid in tubul colector din structura piramidelor Malpighi .



Vascularizatia renala

Este extrem de bogata , primind 20-25% din debitul cardiac de repaos . Artera renala , ramura a aortei abdominale , patrunde prin hil si apoi se imparte in ramuri interlobare (intre piramide) , din care se desprind arterele arcuate, ce formeaza o ansa in jurul bazei piramidelor , arterele intertubulare . Dupa ce se regrupeaza in arteriole , se capilarizeaza din nou in jurul tubului respectiv (in medulara) si se deschid in venele interlobulare , apoi in venele arcuate .
Venele avand un traiect aproape asemanator cu cel al arterelor , se colecteaza in vena renala care se deschide in vena cava inferioara .

Inervatia renala

Provine din plexul situat in hilul organului format in majoritate din fibre simpatice , dar si din cateva fibre parasimpatice venite prin nervul vag . Fibrele nervoase , situate perivascular , se distribuie celulelor musculare din peretele arteriolar si componentelor tubulare .

2. Caile urinare

Pelvisul renal se continua cu ureterele . Ureterele sunt conducte care ies din partea concava a fiecarui rinichi si se deschid in vezica urinara . Peretii ureterelor contin fibre musculare netede , orientate circular si longitudinal . Vezica urinara este un organ cavitar in care se depoziteaza urina si este situata in partea inferioara a cavitatii abdominale . Peretele muscular are 3 straturi de muschi si e captusit cu o mucoasa cutata . Ea se continua cu uretra , care e canalul excretor al vezicii .

Functiile Rinichilor

Rinichiul este un organ de importanta vitala si are numeroase functii , dintre care functia principala consta in formarea urinei . Prin aceasta se asigura epurare (curatirea) organismului de substante toxice . Formarea urinei se datoreaza unui mecanism complex de filtrare la nivelul glomerulilor si de reabsorbtie si secretie la nivelul tubilor . Prin filtrarea glomerurala se formeaza urina primitiva . Urina primitiva (filtratul glomerular) are compozitia plasmei dar fara proteine , lipide si elemente figurate . Contine apa , glucoza , uree acid uric si toti electrolitii sangelui . In faza urmatoare, la nivelul tubilor , care reabsorb cea mai mare parte a filtratului glomerular , se formeaza urin definitiva . Totusi la acest nivel se face o selectare : tubii reabsorb total sau in mare cantitate substantele utile si in cantitate mica pe cele toxice . Substantele utile sunt substantele cu prag , care sunt eliminate prin urina numai cand concentratia lor sanguina a depasit limitele fiziologice (apa , glucoza , NaCl , bicarbonatii , etc. ) . Substantele toxice sunt substante fara prag , eliminarea lor facandu-se imediat ce apar in sange .
Constituent Flitrare Reabsorţie Secreţie Excreţie
Apă 170 168,5 - 1,5
Na+ 26000 25850 - 150
K+ 900 900 100 100
Uree 51 31 - 150
Creatină 12 1 1 12
Ac. Uric 50 49 4 5
Glucoză 800 800 - -

Tab.1. Compozitia urinei

Apa este reabsorbita in proportie de 99% , glucoza in intregime ( cu conditia ca in sange sa existe mai putin de 1,60% glucoza ) , sarurile si in particular clorura de sodiu , in proportie variabila (98 - 99%) . Substantele toxice nu sunt reabsorbite decat in proportie mult mai mica (33% uree , 75% acid uric) . In afara procesului de reabsorbtie , rinichiul are si proprietati secretorii , putand elimina si chiar secreta unele substante , ca amoniacul , cu rol foarte important in echilibrul acido-bazic . Deci , procesul de formare a urinii cuprinde o faza glomerulara , in care prin filtrare se formeaza urina initiala (primitiva) si o faza tubulara , in care prin reabsorbtie si secretie se formeaza urina definitiva . Caracterul de urina definitiva este dobandit de tubii distali prin procesul de concentrare , sub influenta hormonului retrohipofizar . Dupa cantitatea de apa pe care o are la dispozitie , rinichiul elimina unele substante intr-o cantitate mai mare sau mai mica de apa , rezultand o urina cu densitate variabila . Urina formata permanent - diureza (1,5 - 2,5 ml/min) - se depoziteaza in vezica urinara , de unde cand se acumuleaza o anumita cantitate (250 - 300 ml) , se declanseaza reflex mictiunea - deschiderea sfincterului vezical si golirea vezicii . Mictiunea este un act constient , deschiderea si inchiderea sfincterului vezical putand fi comandate voluntar . In afara de functia excretorie (formarea si eliminarea urinei) , rinichiul are un rol predominant in mentinerea echilibrului acido-bazic , prin eliminarea de acizi si crutarea bazelor , mentinand pH-ul la cea 7,35 . Rinichii mai asigura constanta presiunii osmotice a plasmei eliminand sau retinand , dupa caz , apa si diferiti electroliti .
Secreta unele substante ca renina , cu rol in mentinereaconstanta a tensiunii arteriale , elimina unele medicamente , substante toxice etc . In concluzie , rinichii indeplinesc in organism trei functii de baza: functia de epurare sangvina , functia de mentinere a echilibrului osmotic si functia de mentinere a echilibrului acido-bazic . Alterarea acestor functii conduce la aparitia sindromului de insuficienta renala, urmata uneori de instalarea comei uremice .
Metabolismul celular produce CO2 si anumite substante finale provenite in special din catabolismul proteic , aportul de oxigen poate si el realiza cantitǎti excesive de anumiti electroliti (apa , NaCl , diferite sǎruri minerale) care trebuie eliminati . Plamanii elimina CO2 si alte substante volatile , iar substantele nevolatile inutilizabile sau in exces sunt eliminate impreuna cu o anumita cantitate de apa , in cea mai mare parte prin rinichi si accesorii prin sudoare si materii fecale . Prin eliminarea substantelor nevolatile rinichiul reprezinta principalul organ care mentine constant volumul , concentratia electroliticǎ si reactia chimica a lichidelor organismului.Rinichiul mai are si alte activitati: prin secretia de renina contribuie la reglarea tensiunii arteriale, prin eritropoietina controleaza eritropoieza , prin schimbarile ionice contribuie la mentinerea echilibrului acido-bazic iar prin homeostaza sa mentina constanti anumiti parametri interni .



Bibliografie :

Baicu , I. – “Fiziologie” , Edit. Did. Si Ped. , Bucuresti , 1977
Barbu , R. - “ Fiziologie” , Edit. Did si Ped. , Bucuresti , 1980
Demeter , A. - “Fiziologie” , Edit. CNEFS , Bucuresti , 1967