Aparatul digestiv si digestia

[Admin]

DIGESTIA

Aparatrul digestiv realizeaza in activitatea de utilizare a produsilor nutritivi o unitate functionala bine coordonata , in care procesele biochimice indeplinesc un rol integrator principal. Participarea diferitelor segmente este strans corelata.Ea se desfasoara secvential, in etape succesive, care se completeaza si se influenteaza im mare masura prin mecanisme bio-chimice.

In tractul gastrointestinal se diferentiaza multiple etaje, cu specializare morfofunctionala si biochimica bine definita. Corespunzator progresiunii continutului alimentar si necesitatilor de stimulare ritmica si uneori sincrona, are loc o conditionare directa in continuitate. Patrunderea primelor fractiuni de alimente in stomac declanseaza mecanismul excitosecretor antral, mediat de gastrina. Primele boluri de chim gastric determina, prin actiunea produsilor digestiei intragastrice si a acidului clorhidric, activarea secretiei duodenale de hormoni. Prin intermediul acestora este stimulata activitatea enzimosecretorie si motorie a intestinului.

Aceasta legatura directa intersegmentara este asigurata concomitent si prin mecanisme neurale, reflexe. Existenta unui pace-macker al motilitatii intestinalecu sediu duodenal, sau a unor reflexe ca cel gastrocolic, atesta existenta interconditionarii neurovegetative. Mediatorii chimici asigura insa ai o relatie de tip feedback. Secretina elaborata intraduodenal inhibeaza secretia gastrica, enterogastronul are o actiune asemanatoare etc. Nu poate fi neglijata nici productia de pelipeptide vasoactive, care pot influenta in mod difuz tonusul fonctional al epiteliului digestiv prin intermediul irigatiei sanguine Mecanismele biochimice intervin preponderat si la integrarea funcsionala dugestiva a secretiei biliare si pancreatice.

Acsiunea hormonilor duodenali are in acesta privinta importanta principala. Enterokinaza indeplineste rolul de activ al tripsinogenului pancreatic, pH-ul regleaza debitul de bicarbonati. Aportul ficatului, prin sarurile biliare, si al pancreasului, prin enzimele hidrolitice, au la randul lor, un rol determinat si, sub unele aspecte, chiar indispensabil pentru digestie. Actiunea sarurilui biliare se prelungeste intraenterocitar asupra scintarii si transportului produsilor nutritive. Circuitul enterohepatic reprezinta inca o modalitate de dubla conditionare intre viscere sinergice.

Este de asemenea unitara si activitatea de protectie a mucoasei digestive. Bariera gastrica acida reprezinta unul din mecanismele care contribuie la mentinerea eubiozei intestinale. Secretia de mucoproteine si cu deosebire cea de imunoglobuline nu pot fi privite decat integrativ, fiid vorba de accesi stimul si de aceesi clasa de produse biologice.

Digestia implica si interventia esentiala a florei bacteriene in fermentatie si putrefactie au in hidroliza celulozei in primul rand. In conditii patologice se pot dezvolta dezechilibre ale celor doua pricese fundamentale sau insuficiente globale ale scindarii. Prezenta bacteriilor patogene in segmente proximale determina fenomene care anua au loc in mod normal, ca degradarea si inactivitatea sarurilor biliare, sau consumul competitiv de factori nutritivi esentiali.

Legatura cu metabolismul general se face si prin interventia directa a organelor digestive in sinteza si degradare aunui mare numar de produse. Din acest punct de vedere rulul ficatului este central. Afectare acestuia induce astfel dereglari ale metabolismului glucidic, protidic, lipidic sau hidroelectrolitic, dar si ale hemostaziei endocrine. Prin insuficienta hepatocitara pot sa aiba loc si acumulari de metabiliti toxici, cu repercusiuni asupra unui numar mare de viscere.

Patologia biochimica a secretiei gastrice

Stomacul este captusit in interior de o mucoasa care contine in grosimea ei glandele gastrice. Exista doua zone gastrice care au structura celulara si functii deosebite:
- Zona glandelor fundice situata in portiunea verticala a stomacului
- Zona glandelor pilorice dispusa in portiunea orizontala gastrica

Toate celulele glandelor gastrice secreta produsul lor in lumenul gastric, alcatuind sucul gastric, care rezulta din amestecul secretiei parietale cu secretia neparietala.Secretia parietala se compune din acid clorhidric, factor intrinesc si apa iar secretia neparietala include produsele glandelor pilorice si cardiale, ale epiteliului de suprafata ale glandelor mucoide si ale celulelor peptice din glandele fundice, precum si materialele care trec direct din plasma, cum ar fi proteinele serice si electrolitii.