Renasterea

[Admin]

Renasterea este o epoca in istoria Europei care cuprinde, in linii generale, sec. XIV - XVI, in perioada inceputului destramarii feudalismului si a aparitiei capitalismului. Renasterea a inceput in Italia, unde au aparut mai intai germenii relatiilor capitaliste, dar a fost un fenomen general european, care s-a dezvoltat, mai curand sau mai tarziu, in sanul oranduirii feudale, cunoscand deosebiri de la o tara la alta, in functie de etapa istorica respectiva si de situatia specifica, de traditie etc. Renasterea a dus la o schimbare a valorilor umane - un avant de energie si de incredere in potentialul uman - care a avut numeroase consecinte. Printre cele mai spectaculoase consecinte se pot enumera inflorirea artelor si noua viziune asupra rolului artelor si a artistilor in viata societatii.

Renasterea a inceput in Italia, deoarece era cea mai bogata tara din Europa si era posesoarea unei indelungate traditii artistice. Avea multe orase independente, infloritoare economic, populate cu comercianti si bancheri nerabdatori sa-si vada numele imortalizat in diferite portrete comandate, in palate noi care se construiau sau in capelele somptuoase ale familiilor.

In Italia, Renasterea cuprinde urmatoarele perioade: Prerenasterea (sec. al XIV-lea), Renasterea timpurie (sec. al XV-lea), Renasterea deplina ( 1500 - 1530), Renasterea tarzie (sfarsitul sec. al XVI-lea) si are urmatoarele centre principale: in sec. al XV-lea numeroase scoli locale la Florenta, Siena, Venetia, Padova, Urbino etc., iar in sec. al XVI-lea la Roma si Venetia.

Arhitectura

In arhitectura, artele plastice si decorative, stilul Renasterii a aparut intai in Italia in sec. al XV-lea. In concretizarea noilor idealuri umaniste, artele vizuale, care s-au inspirat dupa modelul operelor clasice greco - romane, au detinut un rol hotarator.
Inlocuirea viziunii fantastice a lumii, corespunzatoare conceptiilor medievale, cu cea a unui univers organizat, inteligibil a determinat noua structura a imaginilor artistice si orientarea lor spre oglindirea realitatii obiective si concrete, spre figurarea spatiului real.

Cunoasterea artistica si cea stiintifica se impletesc in activitatea multor creatori de seama (L.B. Alberti, Leonardo da Vinci, A. Dürer s.a.). Incercand sa patrunda legile frumusetii (de structura, proportii, ritm etc.), ei au contribuit la dezvoltarea stiintelor ajutatoare artei (perspectiva, optica, tehnologia culorii, anatomia artistica etc). In aprecierea operelor de arta, principalele criterii aveau in vedere claritatea, echilibrul si armonia ansamblului. In epoca Renasterii, rolul artistului a evoluat de la cel al mestesugarului medieval (de obicei anonim) la cel al creatorului care semneaza opera.

Arhitectura Renasterii se caracterizeaza prin revenirea la principiile constructive romane, cu dominanta orizontala si zidurile pline. In sec. al XV-lea s-au adoptat (prin renumitii arhitecti L.B. Alberti, F. Brunelleschi) elemente antice, ca arcade semicirculare, coloane etc.

In sec. al XVI-lea s-a dezvoltat tema planului central cu elevatie piramidala (D. Bramante, Michelangelo), desavarsindu-se compozitia ritmica a fatadelor (ex. palatul Pitti din Florenta).

In timp ce arta gotica stapaneste nordul Europei pana la sfarsitul secolului al XVI-lea, arhitectii italieni creeaza o arhitectura noua. Italia nu a fost coplesita de influenta gotica, iar traditia antica s-a mentinut in stare latenta mai puternic decat in alte tari. De aceea, trecerea de la arhitectura medievala la arhitectura Renasterii s-a facut intr-un timp foarte scurt.

Unul dintre cei mai mari arhitecti ai Renasterii timpurii a fost Filippo Brunelleschi (1377-1446). A studiat monumentele antice care i-au influentat pe multi arhitecti si oameni de stiinta. Multe din elementele arhitecturii clasice (coloane, padimente triunghiulare, arcade rotunde si domuri) au inceput sa fie utilizate. Aceste influente s-au facut simtite in arhitectura multor cladiri si ele au continuat pana in zilele noastre. Cea mai renumita lucrare a lui Brunelleschi este cupola bisericii Santa Maria del Fiore, proiectata in anul 1420, o mare realizare inginereasca, datorata in mare masura tehnicilor romane pe care artistul le-a studiat.

Brunelleschi a intocmit planul palatului Pitti, cea mai mare cladire civila din Italia dupa cea a Vaticanului.

El a fost cel care a enuntat, pentru prima data, legile perspectivei - desenarea unei scene pe o suprafata plana, astfel incat desenul sa para a avea adancime, prin indepartarea graduala de prim-plan.

O puternica influenta asupra arhitecturii Renasterii a exercitat-o si Vitruviu, care in De architectura a stabilit regulile arhitecturii clasice.

Arhitectii Renasterii inlocuiesc arcul frant al constructiilor gotice cu semicercul pe care-l aseaza pe coloane, formand arcada care, repetata, constituie porticul. Arhitectii Renasterii au folosit elementul doric, ionic corintic ca elemente...