Cele 4 cruciade

[Admin]

Fenomenele cruciadei nu erau noi "ci rezultatele unui ansamblu de idei si de practici indelung meditate in decursul secolelor precedente ". Operatiuni militare de cea mai mare anvergura pe care le-a intreprins Occidentul medieval , cruciadele au constituit si sub alte raporturi un moment semnificativ in istoria civilizatiei. Considerate mult timp(pana catre anul 1806)exclusive sub aspectul lor religios , in realitate aceste expeditii au avut drept cauze ( si rezultate ) elemente de natura diferite : economice , sociale , politice si morale , desi au fost mobilizate si s-au desfesurat sub lozinca " razboiul sfant " de eliberare a Ierusalimului si a " Sfantului Mormant" de sub ocupatia paganilor musulmani.

Inca din primele secole ale crestinismului , numele Ierusalimului a fost incarcat cu interpretari simbolice si alegorice : "Atunci, Ierusalimul ceresc care reprezenta Paradisul ,Biserica sfintilor, cetatea pacii eterne ,era opus Ierusalimului pamantesc , a carui devastare de catre romani la 40 de ani de la moartea lui Hristos a fost
interpretata ca o pedeapsa data locuitorilor sai care au crezut in Hristos " cum spunea P.A.Sigal.

Cruciadele au avut ca scop ,timp de aproape patru secole ,inlaturarea dominatiei
Islamului. In acest sens un moment principal a fost lupta de Reconquista din Spania ,
asa numita " epopee bizantina " (in anii 1064,1073,1088 ) vazuta de papalitate ca un
" razboi sfant " si care se incheie la inceputul secolului al XIII-lea.

Nici unul dintre aceste precedente nu au constituit premise necesare ale cruciadelor.
Pe de o parte rezultatele obtinute atunci au fost serios compromise cand pe la
mijlocul secolului al XI-lea conducerea spirituala si politica trece de la arabi la turcii
seldjucizi.

Biserica era interesata sa ia initiativa organizarii unei mari expeditii militare.
Printre altele , spera ca dupa schisma declarata in anul 1054 ,sa-si refaca influenta si
sa-si subordoneze biserica orientala . Biserica mai conta si pe sprijinul material si
eventual militar pe care corpul expeditionar al cruciatilor l-ar fi primit din partea
Bizantului.

Multi dintre cavalerii care porneau in cruciada isi daruiau bunurile bisericii sau le lasau in grija acesteia.Obiectivul declarat al papalitatii organizand o cruciada era
acela de a da posibilitatea pelerinilor sa viziteze Sfantul Mormant.si de a-l elibera
de sub stapanirea " paganilor ".

Dar pe langa interesele papalitatii si pe langa starea de spirit creata in randul multimilor ,au mai actionat si interesele profane , pur practice, in afara unor considerente de ordin religios - mistic.

Regii si marii baroni feudali urmareau ca prin participarea la cruciade , sa-si
sporeasca posesiunile si sa-si consolideze influenta politico-militara.

Negustorii marilor orase din Occident erau si ei interesati sa-i elimine pe rivalii
lor bizantini.Garantia le-o ofereau expeditiile cruciatilor , pe care aveau interesul
sa-i ajute punandu-le la dispozitie bani,alimente si corabii de transport.

Insa pentru marea masa de tarani, a pleca in cruciada insemna lepadarea de
saracie si grelele obligatii feudale,de foamete si de numerosii ani de seceta.Cei care
porneau in cruciada erau liberi sa-si parasesca stapanii , erau scutiti de dari iar
datoriile le erau amanate.
Predicand cruciada a doua Bernard de Clairvaux numea cruciada o penitenta prin
excelenta , "o inventie minunata a lui Dumnezeu" prin care "divinitatea admitea
in serviciul ei asasini,siluitori, adulterini,sperjururi si alti delicventi de orice fel ; si prin acest mijloc ,al plecarii in cruciada,ea le oferea o ocazie de salvare."

Plecarea in cruciada era de obicei fixata pentru jumatatea lunii august,dupa strangerea recoltei si asigurarea proviziilor necesare pentru lungul drum spre Tara
Sfanta.

"Nimic nu era mai induiosator decat acesti bieti oameni care si-au potcovit boii precum caii si i-au injugat la carute cu doua roti pe care au incarcat saracacioasele lor bagaje si copiii lor cei mici."scrie cronicarul timpului Guibert de Nogent.

Itinerarul clasic al cruciatilor pe uscat trecea din Occident de-a lungul Rhinului
si a Dunarii,traversa Campia Panonica,apoi regiunea balcanica,trecand prin Belgrad,
Sofia,Adrianopol, pana la Tarmul Bosforului ; apoi din Constantinopol treceau in Asia Mica pana ajungeau la Ierusalim.
Traseul era lung,iar drumul pana la Constantinopol dura cel putin patru luni si juma-
tate,motivul fiind mijloacele de transport precare ,drumurile prost intretinute,dificul-
tatea traversarii muntilor si a vailor mlastinoase.

Din toate aceste motive itinerariile maritime erau net preferabile celor terestre.